O lume nebuna, nebuna...

In fiecare zi pledez pentru umanism si umanitate, pentru atitudini empatice faţă de semenii nostri, indiferent de conditie sociala, rasă, orientare (empatia inseamna rezonanţă emotionala cu celalalt si nu este echivalent cu simpatia!), cat si pentru intelegerea a ceea ce ni se intampla.

Si, parca pentru a-mi testa capacitatea de a pune in practica ceea ce afirm, din cand in cand Dumnezeu/ Universul/ Karma, sau cum vreti sa-i spuneti, ma pune la incercare si imi da cate un test practic, subiectul fiind chiar din conceptiile mele despre lume si viata. 

Aseara m-am dus la un hipermarket, pentru cumparaturile saptamanale. Dupa ce am colindat peste tot, am ajuns si la raionul de legume-fructe. Am asteptat la o distanta rezonabila ca o doamna cu varsta peste 50 de ani, imbracata decent, cu capul infasurat artistic intr-o esarfa de matase, ca sa termine de cantarit. In momentul in care am vazut ca s-a indepartat, am urmat la rand.

In timp ce-mi ridicam punga cu legume, deja cantarita si cu eticheta pe ea, am vazut ca doamna care fusese inaintea mea se intorsese. S-a apropiat agresiv de mine, la cativa centimetri, dupa care si-a trantit nervoasa fructele pe cantar. Doar o secunda m-a privit intens, cu ura si furie, dupa care a parut preocupata de tastarea codului. M-a surprins agresivitatea dansei, insa nu am considerat ca trebuie sa fac o tragedie din asta. Numai ca nici n-am apucat sa ma misc din loc cand am vazut-o, cu coada ochiului, ca face o miscare spre stanga, dupa care cotul i-a plecat cu toata puterea in dreapta, spre stomacul meu. Din fericire, inca am  instinctele de autoaparare bune si am parat rapid lovitura cu mana, ramanand in aceeasi pozitie, asteptand urmarea. O femeie obisnuita, de la distanta aceea extrem de mica, m-ar fi impins cu umarul, nu ar fi lovit cu cotul, prin rasucire, miscare care i-a dat mult mai multa forta. Deci, ma puteam astepta la orice. Cateva secunde am ramas tacuta si nemiscata, cu toate simturile in alerta. Daca maream distanta dintre noi, ii puteam da spatiu pentru o alta lovitura. Intre timp imi evaluam sansele de a o imobiliza cu capul in raftul cu fasole uscata, in caz ca ar fi dorit sa ma atace.

Uitandu-se fix la cantar, a inceput sa tipe la mine, accentuand cuvantul „nu”:

-         NU trebuia sa faci asta! NU ai voie sa imi iei cantarul, cat timp eu NU

am terminat!

-         Este cazul sa chem paza? am intrebat-o politicos, fara sa ma misc,

inca socata de faptul ca ma lovise fara motiv.

-         Poti sa chemi pe cine vrei. NU trebuia sa faci asta. NU ai voie, NU

intelegi?!?

Atunci un domn de la coada i-a strigat:

-         Si ce vrei, cucoana, sa stea coada in loc pana te intorci tu?

Situatia era pe cale sa se deterioreze, asa ca i-am spus pe acelasi ton calm, in timp ce am facut usor un pas in spate:

-         Stati linistita. Nu este nici o problema. Va inteleg.

N-a mai scos nici un cuvant, si-a luat punga, fara sa-mi arunce nici o privire, si a plecat in directia opusa fata de cea din care venise, indiciu ca abandonase cumparaturile precendente.

Acum, dupa intamplarea aceasta, mai pledez pentru umanitate, intelegere si empatie, in orice conditii?

DA!

Daca nu as fi analizat tabloul per-ansambu (inclusiv privirea, care mi-a dat indicii despre starea emotionala in care se afla) si as fi luat toata povestea in mod personal, atunci exista probabilitatea sa vedeti la stiri doua femei bătându-se, una pentru intaietatea la cantar iar cealalta pentru revansa la lovitura mişelească. Iar circul ar fi fost cu atat mai interesant cu cat se pare ca nici una n-am fi lovit cu paporniţa.

Gluma-i gluma, insa nu am nici un fel de indoiala ca daca doamna ar fi avut vreun obiect contondent in mana, l-ar fi folosit fara ezitare. Pentru dansa nu eram decat uzurpatoarea locului care i se cuvenea si pe care dorea sa si-l redobandeasca cu orice pret.

Agresivitatea sociala creste de la zi la zi si de aceea este imperios necesar sa invatam sa nu mai luam totul personal si sa nu raspundem la violenta tot cu violenta, mai ales daca o putem evita, chiar si in conditiile in care ne este ranit orgoliul.

Ieri mi s-a intamplat mie. Maine vi se poate intampla dv. Cum veti reactiona?!?

 

 

 

Ai o întrebare?