Marile mele pasiuni: cartile, opereta si... sedintele de bloc

De-a lungul vieţii, cărţile, opereta şi şedintele de bloc au ocupat primele locuri în ierarhia pasiunilor mele.

Dacă, de peste 40 de ani, cărţile m-au purtat şi mă poartă în universurile ştiinţei şi cunoaşterii iar opereta mi-a făcut şi îmi face sufletul să vibreze de o încântare ravisantă, şedintele de bloc mi-au întărit şi continuă să-mi întărească credinţa în paranormal, materializări, posedări şi extratereştrii. 

De ce? Nu a existat vreodată vreo întrunire de locatari la care cineva să recunoască că el este persoana necivilizată care aruncă mucuri de ţigară de la balcon, care dă drumul la maşina de spalat în toiul nopţii, care strică uşa de la intrare, care... care... Din moment ce absolut toată lumea se arată jignită de ideea de a fi bănuită de un astfel de comportament, întrebarea „dacă nu noi, atunci cine?” ascunde un mister demn de Dosarele X.  

Categoric, „adevărul este acolo, dincolo de noi”, însă asta nu înseamnă că voi renunţa la plăcerea de a mă întâlni, din când în când, cu vecinii mei strâşi laolaltă, toţi oameni buni, curaţi şi frumoşi.