Şifonierul cu oglindă este un potențial ucigaș?

Uneori, lecțiile de viață vin la cele mai neaşteptate ore şi în moduri care ne întrec imaginaţia.

Până în această noapte, eu și Daniel, soțul meu, am fost fericiții posesori ai unui șifonier cu oglindă, pus în lateralul patului. Ne-am bucurat de prezența lui foarte mulți ani, timp în care ne-a creat senzația de spațiu dublu, ne-a ajutat în alegerile noastre fashioniste și chiar ne-a facilitat relaxarea în timp ce, cu un ochi, "dormeam", iar cu altul ne uitam în oglinda lui, la televizor.

A fost un șifonier frumos, care a întregit elegant setul de dormitor, cumpărat acum ceva ani de la o firmă cu reputație excelentă.

În această noapte, dormeam cu fața către el când m-a trezit din somn un zgomot foarte puternic, repetitiv, ca o zguduire produsă de cutremur. Am deschis brusc ochii, la timp ca să văd cum ceva masiv, de aproape doi metri, cădea spre mine. Wtf?!?

Nu mi-am dat seama ce este, dar îmi rămăsese la dispoziţie doar o fracţiune de secundă ca să mă salvez.

În astfel de cazuri, amigdala — acea parte a creierului responsabilă de reacțiile automate de supraviețuire — este cea care preia controlul, activând mecanismele fight–flight–freeze–fawn (luptă–fugi–îngheață–apleacă-te).

A mea, de când mă știu, a fost setată pe "îngheață" în fața pericolelor neprevăzute, iar după ce un autoturism a intrat în plin în portiera mea, a învățat și modul: "apleacă-te". Soarta m-a făcut să mă ocup de o afacere unde îmi era foarte necesar mecanismul "luptă", astfel că de la intenție la reușită am avut de parcurs un drum, dar mi l-am însuşit foarte bine.

Spun asta pentru cei care se resemnează crezând că dacă "așa s-au născut, nu mai este nimic de făcut". Este!

Dar, până astăzi, habar-n-aveam dacă amigdala mea a revenit la vechea setare sau a păstrat-o pe cea nouă. Nu am mai fost pusă într-o situaţie periculoasă de foarte mulţi ani, de când m-am căsătorit cu un bărbat foarte protectiv, care mă apără până și de vânt - ca să nu mă sufle prea tare.

În aceasta noapte, Daniel dormea profund când a auzit un zgomot sinistru, urmat de țipătul meu panicat. A deschis ochii și a văzut, în semi-întuneric, oglinda masivă în cădere liberă şi pe mine făcând o figură a la Van Damme, cu o mână şi un picior în aer, încercând să o opresc. După care a urmat un "booom!...".

Urmarea: cioburi foarte mici şi fine au umplut pătura şi doar o bucată mare de oglindă a ajuns pe partea lui, restul căzând în spaţiul dintre şifonier şi pat, şi asta datorită reacţiei mele salvatoare. Daniel a fost rănit uşor în mai multe locuri, iar eu am rămas efectiv înțepenită din cauza durerii paralizante din laba piciorului, în timp ce îmi curgea abundent sânge dintr-o tăietură la palmă.

În timp ce stăteam în vârful patului, ca o eroină a unei tragedii comice, simţeam o mândrie imensă: amigdala mea a reacționat așa cum o învățasem cu mulți ani înainte: să lupte! Chiar dacă în acest caz duşmanul fusese o oglindă care a devenit posedată în toiul nopţii, având potenţialul de a mă asasina în somn.

Dacă îți faci griji pentru mine, îți mulțumesc, dar sunt foarte bine.

Orgoliul meu încă este la cote maxime și, în plus, mă bucur pentru că a căzut acum - dacă era vară, în cel mai bun caz ne-am fi ales cu tăieturi în zeci de locuri.

Mă bucur pentru că nu-mi las motănelul răsfățat să doarmă cu noi, altfel riscam să rămânem în curte doar cu nouă animăluțe de companie (vezi Blog Pets).

Mă bucur pentru că am avut reacții rapide și astfel nu m-am trezit cu un guler de oglindă la pijama.

Foarte mulți oameni au astfel de șifoniere și nimănui nu i-ar trece prin cap că oglinda poate cădea peste ei sau peste copiii lor. 

Așa cum nici eu nu m-am gândit vreodată la această posibilitate și nici nu m-am întrebat cum de stă oglinda vertical. Abia acum am văzut că era prinsă în 25 de puncte cu bandă dublu‑adezivă, care, pesemne, în timp s-a uscat. 

UPDATE! Acum vin dintr-un magazin de mobilă, de unde mi-am cumparat o oglindă mobilă. Profitând de situaţie, am întrebat şeful de magazin cu ce sunt lipite oglinzile de uşile şifonierelor şi cât au garanţie până se vor dezlipi. S-a uitat la mine lung, şocat de asemenea întrebare aiurită.

Update util! De ce pot cădea oglinzile de pe șifoniere

Deși par solide și bine fixate, multe oglinzi montate pe ușile șifonierelor sunt lipite doar cu bandă dublu‑adezivă sau cu câteva puncte de silicon. În timp, aceste materiale își pierd aderența din cauza:

• variațiilor de temperatură din cameră
• umidității crescute
• greutății proprii a oglinzii
• calității slabe a adezivului folosit
• vechimii mobilierului
• mișcărilor repetate ale ușii.

Când adezivul cedează, oglinda nu scârțâie, nu avertizează și nu trimite notificare pe telefon. Pur și simplu… cade.

Distribuie și tu articolul, ca să previi și alte accidente asemănătoare! Uneori, un share poate salva o zi sau chiar o viaţă.

🖋️ Autor: Marie-Luisa Beldiman - Consilier în sinergetică și spiritualitate • Astrolog & creator de conținut transformațional