Poveste abracadabrantă de iarna. Oameni şi câini

În 2019 v-am povestit aventura mea tragicomică şi plină de emoţii extreme, pe care am avut-o în ziua de Revelion, o aventură cum numai mie mi se putea întâmpla. Din dorinţa de a adopta cei doi câini luaţi abuziv de către hingheri, din curtea privată a condominiului în care locuiesc, am ajuns în pericol de a-mi petrece noaptea dintre ani la pădure înfrigurată şi înfometată. 

Ceea ce m-a făcut să redeschid acest subiect acum, este faptul că într-o discuţie cu nişte vecini, pe acest subiect, am primit o replică usturătoare:

- Nu te mai preface atât! Ştim cu toţii că acei câini, pe care voi ziceţi că i-aţi luat, sunt morţi demult!

Am crezut că intru în pământ de ruşine. Când mă gândesc că timp de patru ani vecinii mei  s-au simţit obligaţi să joace un joc murdar faţă de mine, să îmi zâmbească, când le venea să se strâmbe, să îmi vorbească frumos, când le venea să mă înjure, să îşi exprime admiraţia faţă de gestul meu, când ei ştiau că mint, mi se strânge stomacul de jenă, atât pentru mine, cât şi pentru ei. Prefer, de o mie de ori, o înjurătură cinstită, decât un zâmbet fals sau o apreciere nemeritată.

La şedinţa de bloc din 2019 absolut toată lumea ne-a ridicat în slăvi, pe mine şi pe soţul meu, pentru că suntem nişte „oameni buni, cu suflet mare” şi am salvat „bieţii căţei”, ca acum, în 2022, din cauza aceleiaşi întâmplări, am ajuns să fim nişte paria. 

Din cauză că „S-A AFLAT”, am de gând să NU MAI ASCUND NIMIC. Voi spune ADEVĂRUL! Aşezaţi-vă comod, luaţi-vă o cafea sau o cană de ceai fierbinte, şi pregătiţi-vă să îmi aflaţi TOATĂ povestea din acea zi de iarnă AICI: www.confident-consult.ro/news/31-decembrie-cu-peripetii/



 

Abonare newsletter